Mai 312013
 

 

„Psychologies News

Relaxare

Arta este un important stimulant sexual, spun psihologii britanici după ce au interogat o serie de persoane cu meserii mai puţin artistice, dar şi poeţi şi pictori. În timp ce primii au, în medie, trei parteneri de-a lungul întregii vieţi, creatorii, bărbaţi sau femei, declară că au şi peste zece. Printre altele, numărul relaţiilor sexuale este direct corelat cu nivelul de creativitate. Oare viaţa boemă a artiştilor facilitează întâlnirile, şi partenerii lor sunt mai toleranţi decât alţii? Creativitatea creşte prestigiul sexual? Evident, problema rămâne deschisă, însă un lucru este sigur: artiştii suferă mai des de depresie şi tuburări vecine cu schizofrenia decât restul oamenilor.

Evoluţie

Atunci când sunt mai mulţi masculi decât femele,  specia este ameninţată de dispariţie? Se pare că masculii, în loc să le preţuiască pe rarele femele rămase, nu se arată interesaţi de ele şi se dovedesc foarte agresivi în timpul actului de reproducere, până într-acolo încât acestea au o rată de supravieţuire mai mică cu un sfert, de la un an la altul. În opinia cercetătorilor care au demonstrat acest fenomen la şopârle, mecanismul se întâmplă şi la nevertebrate, rozătoare şi anumite primate. Pentru specia umană se fac studii în societăţile excedentare de masculi, precum China şi India, dar specialiştii nu văd de ce oamenii ar fi prea diferiţi de maimuţe…

 

Ecoterapia: o medicină în expansiune

Apropierea de natură ameliorează sănatatea şi bunăstarea pentru a anunţa naşterea „ecoterapiei”, o abordare medicală ce foloseşte natura pentru a vindeca. Se cunoaşte deja rolul pozitiv al animalelor domestice pentru sănătate: pisicile şi câinii înlătură stresul şi scad tensiunea arterială. Ecoterapia merge mai departe de atât, făcând apel la animalele sălbatice şi la site-uri naturale. Astfel, după un studiu recent, înotul în prezenta delfinilor este un excelent antidepresiv. Cât despre bufniţe, veveriţe şi ratoni, acestea au fost folosite cu succes în mai multe ocazii pentru a ameliora starea de sănătate a copiilor suferinzi de tulburări emoţionale şi comportamentale. Noua medicină ecologică se sprijină adesea pe participarea pacienţilor la programe de conservare a naturii: protejarea vulturilor în Israel, a bursucilor sau a anumitor specii de căpuşe (!) în Marea Britanie. Apelând la un întreg complet de studii, Jurnalul Medical Britanic afirmă că ecoterapia este promiţătoare mai ales din punct de vedere psihic şi concluzionează că buna sănătate a ecosistemelor este direct legată de cea a oamenilor.”

Noi, mai idioţi din fire, concluzionăm următoarele:

  • dat fiind faptul că toate cele de mai sus reprezintă conţinutul unei singure pagini de magazin de psihologie, vestea proastă este că autorii acesteia nu au, per total, nici măcar un nivel tarabic, de piaţă;
  • în schimb, potenţialul rabic al unui asemenea conţinut  ne determină să regretăm amarnic, că ne-a muşcat, degeaba, un câine;
  • prea mult sex artistic duce la depresie şi tulburări schizofrenice, de unde şi refrenul: „mai bine zoolog decât psiholog, mai bine stareţ decât psihoterapeut”;
  • atunci când femelele sunt  prea puţine, ele devin din ce în ce mai puţine, pentru că masculii, atunci când le penetrează, de supărare că ele sunt, orificial, atât de puţine, le sfâşie, de-a dreptul, rochiile, ceea ce conduce, din prea multă durere faţă de munca batjocorită a lui botezatu’, la sinucideri modale în masă;
  • fără să fi desfăşurat astăzi vreun act sexual, nici mai blând, nici mai violent, nici în natură liberă, nici în vreun pat matrimonial, toleranţa noastră psihologică este invers proporţională cu nivelul de creativitate, altfel nu înţelegem de ce, pe psihologii care ne dau astfel de onorabile news, într-o revistă pe care noi, nătărăii, dăm banii, ne vine să-i punem să practice ecoterapia printr-o participare activă la conservarea adecvată a unei colonii de păduchi, în loc să le prescriem nişte clisme cu flori de podbal, tot un fel de, nu-i aşa?, terapie naturală;
  • buna sănătate psihică a cititorilor de pretutindeni, şcoliţi sau nu în psihologie, este direct legată de ocolirea, cu seriozitate, a unor astfel de magazine (cum ar veni, almanahe);
  • neavând la bază niciun studiu, decretăm cu convingere: cel mai bun şi mai natural antidepresiv îl reprezintă convieţuirea cu o broască ţestoasă, acea adorabilă fiinţă care îţi reaminteşte, constant, că ea va trăi iar tu vei muri. (Pentru cei care nu prea suportă oribilul verb „a muri!”, rectificăm decent: îţi va supravieţui.)

… Nu, staţi aşa, vă rugăm, nu plecaţi, că nici nu ne-am tâmpit şi nici nu am schimbat specificul site-ului peste noapte.  Suntem setaţi tot pe veşti bune. Noi doar remarcăm cu obiectivitate (şi salutăm cu nimicnicie) menţinerea pe piaţă a unor publicaţii la care idioţi ca noi cotizează din plin, chiar dacă numai-exclusiv-doar atunci când au de aşteptat la stomatologie şi şi-au uitat cărţulica acasă. Ieri, paradoxul nostru existenţial a fost de-a dreptul hilar: pe de-o parte ne tăvăleam pe jos de durerea neuronală provocată de onorabilul magazin, pe de altă parte observam, cu neţărmurită bucurie, cum dezvoltam, pagină după pagină, metode individuale de anestezie şi de profesională intervenţie bucalo-facială, la nevoie chiar şi de chirurgie.

Vă îndemnăm, aşadar, să încercaţi şi Dumneavoastră (inclusiv în implantologie). Până la pagina 5 veţi fi deja pregătiţi pentru scoaterea oricărui nerv. (Realizaţi ce vă spunem?! Fără doctor, fără xilină, mepivacaină, hostacaină, fără ace, doar citind o revistă de psihologie.) Pe la 8, îţi extragi dinţii singur. La următoarea, realizezi, din poignet, un detartraj profesional vecinului din dreapta.  La 20, deja îi pui pivot bătrânicii din faţă, căreia îi aplici, regeşte, şi-o coroană. Partea mişto e că, la sfârşit, stomatologul te plăteşte el pentru toată prestaţia, implorându-te, în genunchi, să nu cumva să uiţi, absolut din greşeală, revista pe măsuţă, propagând, culturaliceşte vorbind, anestezo-tentaţia colectiv-generală.

(Să nu credeţi cumva că revista în cauză nu-şi cunoaşte valoarea şi posibilităţile de actualizare, în om, a veleităţilor de auto-suprimare a sensibilităţii la durere. Pentru cazurile în care cititul articolelor de psihologie, în sine, nu produce efectul scontat, pagina de Psychologies Shopping – Frivolităţi importante, vă prezintă două obiecte de îndesat care produc, instantaneu, anestezie delirantă – … ce-i drept, cam uşuratică… -: Black is back, o geantă Lancel, 6.057 – şasemiicincizecişisapte – de lei şi una Purple Rain, Louis Vuitton, 19.300 – nouăsprezecemiitreisute – lei.

Credeţi-ne pe cuvânt şi pe bunul nostru gust psihologic: ultima e anestezic de urâtă; dacă tocmai ce-aţi intrat în cabinet, scaunul e liber şi stomatologul vă invită, galant, să-l escaladaţi, deschideţi direct la pagina 18.)

P.S. Broasca noastră zburătoare, mult superioară, psihologic vorbind, revistei în cauză, vă salută cu entuziasm.

Fotografie0104

Fotografie0110

Psychologies Magazine, nr. 60, iunie 2013

Sorry, the comment form is closed at this time.